Friday, May 4, 2012
MAMA...
Ea, stie cum eram cand abea de puteam sa pasesc. Ea stie cand imi e trist si cand inima mi se bucura in tacere. Stie mai mult decat oricine, chiar daca nu stie tot. Iubeste in tacere, privirea ei, prezenta ei aducand atata bucurie... Ea, e acea care nu adoarme o seara fara sa se roage si nu se ridica din pat inainte de-a ne aminti in rugaciunile ei. Da, ea da totul, ca noua sa ne fie bine, ea nu se gandeste la sine, dar se gand la noi... Si anii trec... si anii trec si pana ajungem sa pretuim la justa valoare, ea are riduri, si nu mai alearga cum o facea odata... Mama, ce mult as vrea sa traiesti vesnic... sa nu imbatranesti vreodata... sa reusim si noi, copiii tai sa te iubim macar putin pt ca dragostea e fara margini...
Thursday, May 3, 2012
O inima plina de TINE...
De ce nu ne pasa la toti. de ce nu iti pasa si tie si lor? de ce am ajuns asa de indiferenti, dar mai rau am ajuns sa respingem pe cei pe carora ar treb sa le aratam dragoste.ne uitam la ei de parca am fi facut din altceva, de parca am fi facuti din diamante si nu din tarana ca si ei.Doamne, da-ne inima care sa traiasca pt tine, o inima plina de dragoste, o inima care ar fi gata sa te arate pe tine, spre tine. Da-ne o inima nu plina de amaraciune, durere si nepasare. da-ne o inima plina de TINE.
O doza de credinta...
Ce fel suntem creati... simtim durere in suflet atunci cand ceva ni se intampla... Cum, oare e facut sufletul nostru de ne doare? Cum se face ca o situatie provoaca durere, durere care nu are decat un singur tratament, Credinta in Dz. Dar se intampla sa nu mai avem nici o doza de Credinta si pt ca sufletul ne este lipsit de ea ne doare durerea... Numai daca am putea sa scoate pe moment durerea asta din noi, sa nu mai simtim, sa nu ne mai afecteze, sau nu...mai bine sa avem o doza de Credinta..
Daruieste
La fiecare colt de strada vezi cersetori, oameni atat de goi si pustii in interior ca am vrea sa locuim intr-o alta lume. O multime de oameni care asteapta sa li se ofere, care stau nu cu mainile intinse, dar cu inimile puse in fata ca sa fie umplute si nimeni nu le ofera nimic... Nu le ofera pt ca ar trebuie sa incedeze sa mai cerseasca si sa inceapa sa daruiasca dragoste, bucurie, atentie. Doar daruind incepem sa avem mai mult.
Pt cei care nu vad, nu aud din cauza pacatului...
E-asa de simplu sa devii nimic... sa devii nimic in ochii celor din jur, dar mai rau sa devii nimic in ochii tai... Sa vezi cum totul se ruineaza sub propria-ti fiinta si parca sa nu poti face nimic... E dureros, dar dor mai tare incheieturile sufleturui cand din propria-ti cauza devii nimic, sau devii " cineva" care strange gunoaiele lumii acesteia in propria inima, cand se straduie din toate puterile sa ajunga in noroi parandu-i-se ca-i un rau de diamante... Urmeaza durere si tu nu vezi asta
Vreau sa aud, sa vad...
Doare si doare tare... inima imi sta ghemuita undeva, plina de durere si mahnire, nu vrea sa fie imbratisata, vrea doar sa imbratizese. Nu vrea sa fie vazuta, dar vrea sa vada oamnei gata de-a jertfi tot pt schimbare... Urechi care nu vor sa auda decat " Victorie, Victorie impotriva pacatului, mizeriei si coruptiei" ochi, care vor sa vada scris pe cer: " Multumesc Doamne pt Victorie" Imi tanjeste inima dupa tot ce inseamna BUNATATE si CURATIE..
Tu treci si azi...
De multe Te vad trecand pe strada mea, pe strada altora. Te vad trecand indurerat si trist, Te vad trecand pe langa zgomot si tacere, neobservat de nimeni, neintrebat de nimeni cum te simti... Ne amintim de-atatea ori, de-atunci, cand Te-ai nascut ca n-ai avut un loc, mai bun, mai special, Si zicem: Ce cruzi erau, cat de indiferenti. Ei, erau cruzi? Ei nu te-au observat? Ei nu ti-au dat un loc sa dormi? Ei nu stiau, ca TU era sa te nasti, ei nu stiau. Si ma gandesc acuma cine-i crud, cine-i indiferent, acei care- au vazut in fata lor doar o femeie insarcinata? Ei, nu stiau ca fiul ei era Fiu de Dumnezeu, ei erau cruzi, sau... noi, suntem cei ce-L lasam sa treaca neobservat si trist pe langa? Te-ntrebi acum, cand a trecut si unde? El trece'n fiecare zi pe langa, se opreste atat de des, se-uita in noi, prin usa'ntredeschisa, vazand atata zgomot, dezordine si ... mult, si mult prea mult de noi... Muncim, ca doar asa traim!? Traim de parca am fi acasa, ne adunam in noi atatea si dam asa putin din noi... El trece si pe strada mea, si, Doamne cat de mult vreau sa te astepte-o inima curata, sa fie gata, pregatita, sa te primeasca pe ne-asteptate, sa vii de parca ai veni la tine-acasa... Da, la TINE-acasa... Si... sa nu mai pleci vreodata...
Subscribe to:
Comments (Atom)





