
Vreau sa va povestesc un picut despre mine, si poate despre tine...
Am o inima care ar cuprinde o lume intreaga, sunt gata sa ajut pe oricine, chiar daca nu mi se cere sa ajut. Sa vezi ca intr-o zi imi vine prin minte sa fac niste cadouri pt niste copilasi din moldova. In fiecare zi, aveam asta in minte si in suflet numai bucuria isi avea loc. Deja imi imaginam cum copiii deschid cadourile si sar in sus de multumire. Nu trecuse nici macar o zi fara sa ma fi gandit la ce cumpar, de unde cumpar si cum impachetez. Ma gandesc ca am o inima tare mare, ce ar cuprinde o lume intreaga. Ma duc pe la magazine, cumpar una alta, pt rude, familie cadouri, dar copiii din moldova raman parca uitati, dar ma gandesc eu, lasa ca maine seara intru pe la magazin si cumpar neaparat ceva. A doua zi, bucuroasa ca in sfarsit o sa fiu o bucurie si pt altii, ma pregatesc sa intru la magazin si in minte imi apare invatatoare lui albert, ca tre sa-i cumpar si ei un cadou, ca e cea mai buna invatatoare din lumea intreaga. Ma gandesc ca daca ii cumpar ei, nu cumpar la copii( stiti voi cum e bugetul de sarbatori). Si... am luat cadou invatatoarei, ca imi invata copilul cu atata dragoste.
Mda, ma gandesc ca am o inima tare mare, ce ar cuprinde o lume intreaga. E in mine atata dorinta sa fiu o binecuvantare, sa dau, sa daruiesc... si, ma gandesc, ca poate la anul ca doar nu e ultimul Craciun. Ma mai gandesc ca, Dumnezeu a vazut dorinta inimii mele si stie si in acelasi timp lacrimi imi curg pe-obraz, pt ca inteleg asa de bine ca intre " a vrea sa faci ceva" si " a face" e o diferenta enorma.







